Colocviile Putnei XXX

Retrospectivă

Prezentarea lucrărilor simpozionului de istorie

Mai mult

Colocviile Putnei XXX

10-13 iulie

Mai mult

Princeps Omni Laude Maior

O istorie a lui Ștefan cel Mare

Volumul, întocmit cu deosebită rigoare științifică, dar și cu căldură a inimii, este de referință pentru istoria Sfântului Ștefan cel Mare.

Mai mult

Analele Putnei

Revista Centrului Ștefan cel Mare

Revista „Analele Putnei” are ca subiect cercetarea epocii lui Ștefan cel Mare și a istoriei Mănăstirii Putna.

Mai mult

Broderii și țesături

Tezaurul Mănăstirii Putna

Volumul prezintă colecția de broderii în tehnică bizantină de la Mănăstirea Putna, una dintre cele mai prețioase din sud-estul Europei.

Mai mult

Portret în legendă

Ștefan cel Mare și Sfânt

Cartea prezintă câteva din cele mai cunoscute legende despre Sfântul Ștefan cel Mare.

Mai mult

Centrul de Cercetare și Documentare

Ștefan cel Mare

Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
În cursul activităților științifice circumscrise anului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt 500” – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului nostru și care să impulsioneze cercetarea lui.

EXTRASE

din volumele publicate

Fragment din Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (III) Cultură, artă, documente

Din cercetările muzicologilor George Breazul și Gheorghe Ciobanul rezultă că arta interpretativă a cunoscut o înflorire la noi în secolul al XVI-lea, școala de la Mănăstirea Putna bucurându-se de un prestigiu unanim în Europa răsăriteană. Domnitorii Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu sau Petru Șchiopul au sprijinit cântarea bizantină, care a strălucit la Putna, Dragomirna, Neamț și Iași, stârnind admirația străinilor.

Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (III) Cultură, artă, documente

Fragment din Ștefan cel Mare și Sfânt. Atlet al credinței creștine

Felul în care Ștefan și-a împodobit ctitoria („tot cu aur poleită, zugrăvala mai mult aur decât zugrăvală”), chipul în care și-a pregătit mormântul, grija cu care a adunat, între zidurile acestei biserici, atâtea manifeste de putere dovedesc faptul că Putna nu a fost doar un „simbol al gândirii religioase a lui Ștefan cel Mare”, ci și al ideologiei sale politice. Așezând lespezi funerare pe mormintele înaintașilor săi la Rădăuți, la Bistrița sau la Probota, poruncind să se alcătuiască letopisețul Țării Moldovei, construind biserici pe locul unor crâncene confruntări militare și povestind, în pisaniile lor, desfășurarea luptelor, Ștefan s-a dovedit un veritabil creator de memorie istorică.

Maria Magdalena Székely

Ștefan cel Mare și Sfânt. Atlet al credinței creștine

Fragment din Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna. Studii și articole (I)

Evstatie Protopsaltul (născut în Cristești în a doua jumătate a sec. al XV‑lea – † în jurul anului 1546 la Putna) este, fără îndoială, cel mai prolific compozitor medieval român, un adevărat Cucuzel al Moldovei. În baza Antologhioanelor de la Putna, creația sa muzicală numără 98 de cântări în limba greacă și 87 în limba slavonă. (Maria Alexandru)

Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna. Studii și articole (I)

Fragment din Pomenirea lui Ștefan cel Mare (II)

Ștefan vodă și-a croit, în istoria universală, ca și în inima neamului său, un loc așa de mare încât patru veacuri au putut trece fără a-l micșora. Prin faptele sale războinice, prin înalta sa înțelepciune politică și prin o adevărată evlavie, acest falnic voievod, mare printre cei mai mari, ne înfățișează o viață cârmuită și însuflețită de două credințe adânci, nedespărțite, izvoare de putere și de izbândă: credința în Dumnezeu și credința în popor.

Regele Carol I

Pomenirea lui Ștefan cel Mare (II)

Editura Mitropolit Iacov Putneanul

PUBLICAȚII

Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Portret în legendă”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Portret în istorie”
Coperta cărții „Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ștefan cel Mare”
Coperta cărții „Lapidariul Mănăstirii Putna”
Coperta cărții „Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna (II)”
Coperta cărții „Sfânta Mănăstire Putna (album, format mare)”
Coperta cărții „Tezaurul Mănăstirii Putna. Broderii și țesături”
Coperta cărții „Pomelnicele Mănăstirii Putna și ale schiturilor ei”
Coperta cărții „De veghe în casa Măriei Sale. File de pateric de la Mănăstirea Putna”
Coperta cărții „Pomenirea lui Ștefan cel Mare (III)”
Coperta cărții „Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna. Studii și articole (I)”
Coperta cărții „Tezaurul Mănăstirii Putna. 1871, Eminescu și Serbările Putnei”

ANALELE PUTNEI

revista

Analele putnei - revista

Revista Analele Putnei este singura publicație științifică având ca subiect cercetarea epocii lui Ștefan cel Mare și a istoriei Mănăstirii Putna.
Ea a apărut din necesitatea de a stimula și de a coagula demersurile istoricilor în vederea aprofundării studiilor ștefaniene și a istoriei Putnei. Ulterior, obiectivele științifice s-au lărgit pentru a include și istoria mănăstirilor din Bucovina.

Începând cu anul 2004 – anul comemorativ „Ștefan 500” – Mănăstirea Putna a fost implicată în organizarea unor reuniuni științifice internaționale care au tratat subiecte legate de sfântul strămoș, de epoca și de moștenirea sa, ori de istoria primei sale ctitorii.