Centrul de Cercetare și Documentare
Ștefan cel Mare
Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
În cursul activităților științifice circumscrise anului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt 500” – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului nostru și care să impulsioneze cercetarea lui.
EXTRASE
din volumele publicate
Exceptând manuscrisele de la Sucevița, odată cu începutul secolului al XVII-lea, ia naștere și se cultivă la Dragomirna, sub ocrotirea și directivele mitropolitului Anastasie Crimca, meșteșugul copierii și împodobirii manuscriselor cu ornamente și miniaturi.
În nici un loc de pe pământul românesc – în Muntenia sau în Moldova – nu s-au copiat și împodobit atâtea manuscrise ca la Dragomirna, după un plan de muncă bine stabilit, în care, fără îndoială, era prevăzută copierea principalelor cărți necesare cultului.
G. Popescu-Vîlcea
Cununia s-a săvârșit la 14 septembrie 1472, dată care spune suficient despre însemnătatea atribuită de Ștefan cel Mare însoțirii sale cu Maria Asanina Paleologhina: în acea zi, toată Creștinătatea prăznuiește Înălțarea Sfintei Cruci. Pusă sub ocrotirea supremului simbol al creștinismului, încheierea căsătoriei în ziua Înălțării Sfintei Cruci era, fără nici o îndoială, un subtil, dar elocvent mesaj politic. Pentru ca nunta domnească să poată avea loc într-o zi de post, cum este aceea a marii sărbători de la 14 septembrie, a fost necesară, desigur, o înaltă binecuvântare.
Maria Asanina Paleologhina. O prințesă bizantină pe tronul Moldovei
Din cercetările muzicologilor George Breazul și Gheorghe Ciobanul rezultă că arta interpretativă a cunoscut o înflorire la noi în secolul al XVI-lea, școala de la Mănăstirea Putna bucurându-se de un prestigiu unanim în Europa răsăriteană. Domnitorii Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu sau Petru Șchiopul au sprijinit cântarea bizantină, care a strălucit la Putna, Dragomirna, Neamț și Iași, stârnind admirația străinilor.
Felul în care Ștefan și-a împodobit ctitoria („tot cu aur poleită, zugrăvala mai mult aur decât zugrăvală”), chipul în care și-a pregătit mormântul, grija cu care a adunat, între zidurile acestei biserici, atâtea manifeste de putere dovedesc faptul că Putna nu a fost doar un „simbol al gândirii religioase a lui Ștefan cel Mare”, ci și al ideologiei sale politice. Așezând lespezi funerare pe mormintele înaintașilor săi la Rădăuți, la Bistrița sau la Probota, poruncind să se alcătuiască letopisețul Țării Moldovei, construind biserici pe locul unor crâncene confruntări militare și povestind, în pisaniile lor, desfășurarea luptelor, Ștefan s-a dovedit un veritabil creator de memorie istorică.
Maria Magdalena Székely
Editura Mitropolit Iacov Putneanul
PUBLICAȚII
ANALELE PUTNEI
revista
Revista Analele Putnei este singura publicație științifică având ca subiect cercetarea epocii lui Ștefan cel Mare și a istoriei Mănăstirii Putna.
Ea a apărut din necesitatea de a stimula și de a coagula demersurile istoricilor în vederea aprofundării studiilor ștefaniene și a istoriei Putnei. Ulterior, obiectivele științifice s-au lărgit pentru a include și istoria mănăstirilor din Bucovina.
Începând cu anul 2004 – anul comemorativ „Ștefan 500” – Mănăstirea Putna a fost implicată în organizarea unor reuniuni științifice internaționale care au tratat subiecte legate de sfântul strămoș, de epoca și de moștenirea sa, ori de istoria primei sale ctitorii.