Colocviile Putnei, ediţia a X-a

În ziua de 24 februarie 2011, în sala H–1 din Casa Catargi a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a avut loc a X-a ediţie a „Colocviilor Putnei”, organizată de Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Mănăstirii Putna şi de Şcoala Doctorală a Facultăţii de Istorie. Titlul acestui Colocviu a fost „Din Tezaurul Mănăstirii Putna” şi a înmănuncheat opt comunicări susţinute de profesori, doctoranzi şi masteranzi de la Facultatea mai sus amintită precum şi de vieţuitori ai acestei mănăstiri.

Prima parte a Colocviului, intitulată Oameni şi cărţi, l-a avut ca moderator pe domnul Ştefan S. Gorovei, care a subliniat necesitatea reluării cercetării asupra unor lucruri pe care „le ştim” sau „credem că le ştim”.

Prima comunicare, O pagină din istoria bibliotecii Mănăstirii Putna, susţinută de domnul Petronel Zahariuc, a avut ca subiect un vechi manuscris putnean, datat între anii 1592 şi 1604. Cartea conţine, pe lângă texte liturgice în limba slavonă, şi o variantă slavo-română a operei moralizatoare de origine apuseană Floarea Darurilor, răspândită în spaţiul românesc medieval. Expunerea a eliminat câteva confuzii strecurate în istoriografia românească privind comanditarul şi, posibil, copistul manuscrisului, anume ieromonahul Ioan din „împărăteasca lavră a Putnei”. În plus, autorul a făcut o traducere completă a unei însemnări a copistului, cu menţionarea unui egumen necunoscut al Mănăstirii Putna.

A doua comunicare, Manuscrisele slave de la Putna. O revenire, susţinută de doamna Maria-Magdalena Székely şi-a propus, în prima parte, să elucideze sinuoasa istorie a unei Psaltiri din secolul al XI-lea, legată în anul 1558 de către ieromonahul putnean Evloghie. În a doua parte a comunicării, au fost prezentate câteva manuscrise slavone putnene care conţin diferite Pravile, cum ar fi cea a ritorului Lucaci, care relevă statutul extraordinar pe care Mănăstirea Putna l-a avut în materie de juridică în Evul Mediu.

A treia comunicare, Coligatul 2505 din biblioteca Mănăstirii Putna, susţinută de monahul Alexie Cojocaru, a avut ca temă o carte veche a Mănăstirii Putna, înstrăinată în anul 1895 şi recuperată în iarna anului 2010. Concluziile desprinse au arătat că două din cele patru cărţi ale coligatului, anume Molitvelnicul (1681) şi Liturghierul (1683) reprezintă variante inedite tipărite de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei. De asemenea, a fost accentuat faptul că ultima carte a coligatului, Octoihul (nedatat), a cărei existenţă a fost pusă la îndoială de unii cercetători, reprezintă cea mai veche traducere a acestei cărţi în limba română, făcută în penultimul deceniu al veacului al XVII-lea.

A patra comunicare, Un manuscris putnean inedit din vremea egumenului Teofil Patraş (1901–1917) susţinută de monahul Iustin Taban, a avut ca temă biografia unui fost stareţ al Mănăstirii Putna. Prin însemnările de jurnal, prin scrisori şi prin consemnarea unor ştiri cu răsunet în epocă, acest manuscris se constituie într-o istorie vie a începutului de secol XX în Bucovina austriacă, o istorie care aduce în faţa noastră aspecte inedite din viaţa prinţului Carol II, în primă vizită la Putna în 1909, şi din consecinţele primului Război Mondial asupra Bucovinei.

Partea a doua a Colocviului, moderată de domnul Petronel Zahariuc, s-a intitulat Gesturi şi imagini. Continuând şirul comunicărilor, ieromonahul Dosoftei Dijmărescu şi domnul Ioan-Augustin Guriţă au prezentat Hrisoavele domneşti din 1760 şi 1762 pentru Iacov Putneanul. Câteva observaţii. Analizând respectivele hrisoave împreună cu o serie de acte târzii ale Mitropolitului Iacov, s-a pus în discuţie demisia mitropolitului – ca răspuns la încercările de impunere a taxei văcăritului – în contextul relaţiilor sale cu domnul ţării.

Următoarea comunicare, susţinută de Ieromonahul Marcu Petcu şi monahul Timotei Tiron a avut ca subiect Imagini uitate ale Mănăstirii Putna. Au fost prezentate câteva desene şi fotografii din secolul al XIX-lea şi începutul secolului următor, unele inedite. Pe baza acestora, au fost aduse în discuţie chestiuni legate de arhitectura incintei şi bisericii Mănăstirii Putna, baldachinul de la mormântul ctitorului precum şi păstrarea unor odoare în interiorul bisericii. Au fost identificate replici ale mormântului lui Ştefan cel Mare şi fotografii ale acestora.

Penultima comunicare, cu titlul Istorie în imagini. Colecţia de fotografii a Mănăstirii Putna, a fost susţinută de domnul Mihai-Bogdan Atanasiu care a prezentat o serie de fotografii, majoritatea inedite, dintre anii 1876 şi 2000. Acestea acoperă o largă tematică: patrimoniul religios şi cultural, evenimente importante din istoria modernă, personalităţi care au vizitat mănăstirea, părinţi duhovniceşti ai locului sau care au avut legătură cu acest aşezământ monahal.

Încheierea Colocviului a fost făcută de Ştefan S. Gorovei, prin prezentarea comunicării Despre donatorii unor obiecte din tezaurul Putnei. Pornind de la informaţii din arhiva acestei mănăstiri (o inscripţie de pe o candelă donată de Elisaveta Miclescu, fiica boierului Constantin Miclescu), corelate cu alte informaţii documentare cunoscute, profesorul ieşean a făcut reveniri asupra acestei familii care a dat Bisericii doi mitropoliţi, un monah şi şapte monahii.

Pe de altă parte, istoricul a atras atenţia asupra bogatei istorii ce se poate găsi în spatele unui simplu obiect de cult, a cărui valoare este dată, mai întâi, de amintirea donatorului şi numai după aceea de calităţile artistice. Observaţia făcută s-a transformat şi într-un îndemn adresat cercetătorilor, de a pune în lumină mai întâi oamenii şi memoria lor.

Colocviul s-a încheiat cu un cuvânt al părintelui stareţ al Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, care şi-a exprimat aprecierea şi preţuirea faţă de eforturile participanţilor de a aduce noi contribuţii la cunoaşterea istoriei Mănăstirii Putna, exemplificate şi prin descoperirea unor nume noi de egumeni ai Putnei, care nu figurau în pomelnicul mănăstirii. Astfel, în anul 1992, când Sfinţiei Sale i s-a încredinţat răspunderea de stareţ al Mănăstirii Putna, era considerat a fi cel de al optzecilea. După cercetări ulterioare, a ajuns pe locul 84. În prezent, în urma comunicării domnului Petronel Zahariuc, este al 85-lea, dar domnul Ştefan S. Gorovei l-a asigurat că numărul stareţilor cunoscuţi care au condus Mănăstirea Putna poate ajunge chiar şi la o sută.

În final, părintele stareţ Melchisedec a adresat mulţumiri tuturor, invitând pe participanţi la următoarea ediţie a Colocviilor Putnei, care va avea loc în perioada 31 august – 3 septembrie 2011 la această mănăstire.

Sus

Acest articol a fost publicat în Știri. Salvează legătura permanentă.

Comentariile sunt închise.