Centrul de Cercetare și Documentare
Ștefan cel Mare
Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
În cursul activităților științifice circumscrise anului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt 500” – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului nostru și care să impulsioneze cercetarea lui.
EXTRASE
din volumele publicate
Felul în care Ștefan și-a împodobit ctitoria („tot cu aur poleită, zugrăvala mai mult aur decât zugrăvală”), chipul în care și-a pregătit mormântul, grija cu care a adunat, între zidurile acestei biserici, atâtea manifeste de putere dovedesc faptul că Putna nu a fost doar un „simbol al gândirii religioase a lui Ștefan cel Mare”, ci și al ideologiei sale politice. Așezând lespezi funerare pe mormintele înaintașilor săi la Rădăuți, la Bistrița sau la Probota, poruncind să se alcătuiască letopisețul Țării Moldovei, construind biserici pe locul unor crâncene confruntări militare și povestind, în pisaniile lor, desfășurarea luptelor, Ștefan s-a dovedit un veritabil creator de memorie istorică.
Maria Magdalena Székely
Un ofițer român din Basarabia, care, în lupta de la Boian, s-a bătut cu soldații români din Bucovina, ucizând și rănind mulți dintr-înșii, venind cu trupele rusești la Cernăuți, a colindat toate spitalele de răniți, oprindu-se la patul fiecărui rănit român din Bucovina și, cuprinzându-i capul în palme, îl săruta pe fruntea fierbinte de friguri, zicând: „Ne-am bătut pe câmpul de bătaie ca niște dușmani, așa am avut poruncă; acu însă suntem frați, ne-a înfrățit durerea”. Iar ochii lui înlăcrimați parcă cereau iertare.
Dr. Ion Grămadă
Trebuie să te plasezi în ambianța epocii pentru a înțelege personalitatea proeminentă a lui Ștefan, această personalitate credincioasă fără bigotism, patriotă fără emfază, înflăcărată fără răutate, clarvăzătoare fără exagerare, pătrunsă de misiunea sa terestră și realistă în același timp, diplomată și războinică. Doar un om de plămada sa putea rezista loviturilor soartei, amenințării turcești, neînțelegerii lumii creștine, poftelor nemăsurate ale vecinilor.
Faust Brădescu
Așa cum Sfântul Voievod Ștefan cel Mare are un loc aparte în văzduhul sufletului românesc, „mănăstirea lui cea dragă” este datoare, în chip aparte, cu rugăciunea și cu nevoința, pentru împlinirea voii lui Dumnezeu cu neamul nostru: ORTODOXIE ȘI ROMÂNISM.
Iar drumul pe care ea ne poartă este cel înscris în hrisovul pe care Slăvitul Domn îl ține în mâini în icoană, chemându‑ne în veșnicia dragostei dumnezeiești: „Mai presus de tihna noastră stă datoria sfântă de a apăra ființa și neatârnarea țării noastre”.
Editura Mitropolit Iacov Putneanul
PUBLICAȚII
ANALELE PUTNEI
revista
Revista Analele Putnei este singura publicație științifică având ca subiect cercetarea epocii lui Ștefan cel Mare și a istoriei Mănăstirii Putna.
Ea a apărut din necesitatea de a stimula și de a coagula demersurile istoricilor în vederea aprofundării studiilor ștefaniene și a istoriei Putnei. Ulterior, obiectivele științifice s-au lărgit pentru a include și istoria mănăstirilor din Bucovina.
Începând cu anul 2004 – anul comemorativ „Ștefan 500” – Mănăstirea Putna a fost implicată în organizarea unor reuniuni științifice internaționale care au tratat subiecte legate de sfântul strămoș, de epoca și de moștenirea sa, ori de istoria primei sale ctitorii.