Nonrepetabilitatea în creația lui Eustatie

Alături de particularitățile sesizate de D. Conomos, T. Moisescu observa că „în creația lui Evstatie există o nonrepetabilitate în monodie, precum și o nonrepetabilitate în structura de formă a cântărilor. Aceasta constituie una dintre importantele particularități ale creației muzicale a acestui protopsalt putnean”. (Elena Chircev)

Cercetările lui A.E. Pennington

Autoarea a cercetat cu atenție originalul acestui manuscris, atât pe cel de la Moscova, cât și fragmentul de la Leningrad, a identificat filigranele, a determinat fasciculele care alcătuiesc cartea, foile care par a fi introduse ulterior etc. (...) În afară de acestea, A.E. Pennington face o mai largă prezentare a conținutului manuscrisului reconstituit, subliniind locul creațiilor lui Evstatie în economia lucrării, ca și unicitatea acestuia în ceea ce privește scrierea cifrată. Autoarea retranscrie și discută cele mai importante criptograme, clarificând în bună măsură, pentru prima dată, pe unele din acestea, propunând interpretări pentru cele mai neclare. (Gh. Ciobanu)

Cuviosul Eustatie Protopsaltul – primul compozitor român

El este autorul a patru psaltichii (dintre care astăzi se mai păstrează două) și a unui număr de aproape 200 de compoziții psaltice, în special calofonice. Lucrările lui au circulat atât în Moldova, cât și în spațiul nord-slav. Cântările din repertoriul școlii de la Putna, cunoscute în spațiul nord slav sub numele de grecești sau bulgărești pentru că reprezentau tradiția psaltică autentică, au fost nelipsite timp de sute de ani din repertoriul liturgic în marile lavre din Ucraina, Belarus, Polonia și Rusia. (Arhid. Avraam Bugu)