28/02/2011

Colocviile Putnei, ediția a X-a


În ziua de 24 februarie 2011, în sala H–1 din Casa Catargi a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a avut loc a X-a ediție a „Colocviilor Putnei”, organizată de Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna și de Școala Doctorală a Facultății de Istorie. Titlul acestui Colocviu a fost „Din Tezaurul Mănăstirii Putna” și a înmănuncheat opt comunicări susținute de profesori, doctoranzi și masteranzi de la Facultatea mai sus amintită precum și de viețuitori ai acestei mănăstiri.

Prima parte a Colocviului, intitulată Oameni și cărți, l-a avut ca moderator pe domnul Ștefan S. Gorovei, care a subliniat necesitatea reluării cercetării asupra unor lucruri pe care „le știm” sau „credem că le știm”.

Prima comunicare, O pagină din istoria bibliotecii Mănăstirii Putna, susținută de domnul Petronel Zahariuc, a avut ca subiect un vechi manuscris putnean, datat între anii 1592 și 1604. Cartea conține, pe lângă texte liturgice în limba slavonă, și o variantă slavo-română a operei moralizatoare de origine apuseană Floarea Darurilor, răspândită în spațiul românesc medieval. Expunerea a eliminat câteva confuzii strecurate în istoriografia românească privind comanditarul și, posibil, copistul manuscrisului, anume ieromonahul Ioan din „împărăteasca lavră a Putnei”. În plus, autorul a făcut o traducere completă a unei însemnări a copistului, cu menționarea unui egumen necunoscut al Mănăstirii Putna.

A doua comunicare, Manuscrisele slave de la Putna. O revenire, susținută de doamna Maria-Magdalena Székely și-a propus, în prima parte, să elucideze sinuoasa istorie a unei Psaltiri din secolul al XI-lea, legată în anul 1558 de către ieromonahul putnean Evloghie. În a doua parte a comunicării, au fost prezentate câteva manuscrise slavone putnene care conțin diferite Pravile, cum ar fi cea a ritorului Lucaci, care relevă statutul extraordinar pe care Mănăstirea Putna l-a avut în materie de juridică în Evul Mediu.

A treia comunicare, Coligatul 2505 din biblioteca Mănăstirii Putna, susținută de monahul Alexie Cojocaru, a avut ca temă o carte veche a Mănăstirii Putna, înstrăinată în anul 1895 și recuperată în iarna anului 2010. Concluziile desprinse au arătat că două din cele patru cărți ale coligatului, anume Molitvelnicul (1681) și Liturghierul (1683) reprezintă variante inedite tipărite de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei. De asemenea, a fost accentuat faptul că ultima carte a coligatului, Octoihul (nedatat), a cărei existență a fost pusă la îndoială de unii cercetători, reprezintă cea mai veche traducere a acestei cărți în limba română, făcută în penultimul deceniu al veacului al XVII-lea.

A patra comunicare, Un manuscris putnean inedit din vremea egumenului Teofil Patraș (1901–1917), susținută de monahul Iustin Taban, a avut ca temă biografia unui fost stareț al Mănăstirii Putna. Prin însemnările de jurnal, prin scrisori și prin consemnarea unor știri cu răsunet în epocă, acest manuscris se constituie într-o istorie vie a începutului de secol XX în Bucovina austriacă, o istorie care aduce în fața noastră aspecte inedite din viața prințului Carol II, în primă vizită la Putna în 1909, și din consecințele primului Război Mondial asupra Bucovinei.

Partea a doua a Colocviului, moderată de domnul Petronel Zahariuc, s-a intitulat Gesturi și imagini. Continuând șirul comunicărilor, ieromonahul Dosoftei Dijmărescu și domnul Ioan-Augustin Guriță au prezentat Hrisoavele domnești din 1760 și 1762 pentru Iacov Putneanul. Câteva observații. Analizând respectivele hrisoave împreună cu o serie de acte târzii ale Mitropolitului Iacov, s-a pus în discuție demisia mitropolitului – ca răspuns la încercările de impunere a taxei văcăritului – în contextul relațiilor sale cu domnul țării.

Următoarea comunicare, susținută de Ieromonahul Marcu Petcu și monahul Timotei Tiron a avut ca subiect Imagini uitate ale Mănăstirii Putna. Au fost prezentate câteva desene și fotografii din secolul al XIX-lea și începutul secolului următor, unele inedite. Pe baza acestora, au fost aduse în discuție chestiuni legate de arhitectura incintei și bisericii Mănăstirii Putna, baldachinul de la mormântul ctitorului precum și păstrarea unor odoare în interiorul bisericii. Au fost identificate replici ale mormântului lui Ștefan cel Mare și fotografii ale acestora.

Penultima comunicare, cu titlul Istorie în imagini. Colecția de fotografii a Mănăstirii Putna, a fost susținută de domnul Mihai-Bogdan Atanasiu care a prezentat o serie de fotografii, majoritatea inedite, dintre anii 1876 și 2000. Acestea acoperă o largă tematică: patrimoniul religios și cultural, evenimente importante din istoria modernă, personalități care au vizitat mănăstirea, părinți duhovnicești ai locului sau care au avut legătură cu acest așezământ monahal.

Încheierea Colocviului a fost făcută de Ștefan S. Gorovei, prin prezentarea comunicării Despre donatorii unor obiecte din tezaurul Putnei. Pornind de la informații din arhiva acestei mănăstiri (o inscripție de pe o candelă donată de Elisaveta Miclescu, fiica boierului Constantin Miclescu), corelate cu alte informații documentare cunoscute, profesorul ieșean a făcut reveniri asupra acestei familii care a dat Bisericii doi mitropoliți, un monah și șapte monahii.

Pe de altă parte, istoricul a atras atenția asupra bogatei istorii ce se poate găsi în spatele unui simplu obiect de cult, a cărui valoare este dată, mai întâi, de amintirea donatorului și numai după aceea de calitățile artistice. Observația făcută s-a transformat și într-un îndemn adresat cercetătorilor, de a pune în lumină mai întâi oamenii și memoria lor.

Colocviul s-a încheiat cu un cuvânt al părintelui stareț al Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, care și-a exprimat aprecierea și prețuirea față de eforturile participanților de a aduce noi contribuții la cunoașterea istoriei Mănăstirii Putna, exemplificate și prin descoperirea unor nume noi de egumeni ai Putnei, care nu figurau în pomelnicul mănăstirii. Astfel, în anul 1992, când Sfinției Sale i s-a încredințat răspunderea de stareț al Mănăstirii Putna, era considerat a fi cel de al optzecilea. După cercetări ulterioare, a ajuns pe locul 84. În prezent, în urma comunicării domnului Petronel Zahariuc, este al 85-lea, dar domnul Ștefan S. Gorovei l-a asigurat că numărul stareților cunoscuți care au condus Mănăstirea Putna poate ajunge chiar și la o sută.

În final, părintele stareț Melchisedec a adresat mulțumiri tuturor, invitând pe participanți la următoarea ediție a Colocviilor Putnei, care va avea loc în perioada 31 august – 3 septembrie 2011 la această mănăstire.