22/02/2025
Colocviile Putnei XXXI, la final
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna a organizat, în 20 februarie 2025, a XXXI-a ediție a simpozionului de istorie „Colocviile Putnei”. Lucrările simpozionului s-au desfășurat în Sala de conferințe a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române din București.
Această ediție a fost consacrată istoricului Ștefan Andreescu († 29 noiembrie 2024), fost cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pentru care a fost ținută și o slujbă de pomenire. Specialist în istoria Evului Mediu, acesta a scris numeroase articole dedicate voievodului Ștefan cel Mare, iar de-a lungul carierei sale științifice a fost alături de Mănăstirea Putna și de Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare”, încă de la înființarea acestuia, în 2005, participând la toate edițiile colocviului. În cuvântul de întâmpinare, arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a subliniat importanța cercetărilor întreprinse de Ștefan Andreescu pentru cunoașterea istoriei lăcașului de cult și a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Au urmat evocările istoricilor Andrei Pippidi și Ștefan S. Gorovei, prieteni și colegi ai acestuia, cu care a colaborat în multe proiecte de cercetare.
Prima sesiune a simpozionului, strâns legată de preocupările cercetătorului Ștefan Andreescu, a fost moderată de domnul Ovidiu Cristea. Ea s-a deschis cu comunicarea domnului Ștefan S. Gorovei despre un subiect sensibil în istoriografia românească, referitor la minorități și (in)toleranță, aducând în atenție câteva mărturii documentare despre atitudinea față de „minorități” (armeni, evrei) în Moldova lui Ștefan cel Mare, îndemnând la prudență în interpretarea izvoarelor. În continuare, doamna Maria Magdalena Székely a propus o nouă interpretare a unui document care a provocat foarte multe controverse, scrisoarea lui Uzun Hasan către Ștefan cel Mare, pe care o consideră fictivă, o piesă de propagandă. Andrei Mirea, în lucrarea sa, a valorificat izvoare inedite din arhiva din Genova despre criza cerealieră din zona Mării Negre, de la jumătatea secolului al XV-lea, și a încercat să identifice cauzele climatice și pe cele politice ale acesteia, precum și măsurile autorităților locale pentru atenuarea efectelor penuriei. Ultima comunicare, a doamnei Dana Caciur-Andreescu, s-a referit la viața și activitatea politică a negustorului venețian Polo Minio, la legăturile sale cu Moldova, în cercetarea sa fiind folosite nu numai documente publicate, dar și inedite, citite în arhivele marciene.
În cea de-a doua parte a simpozionului, moderată de domnul Ștefan S. Gorovei, istoricul Nagy Pienaru a realizat o „investigație” a unor evenimente din anul 1593, referitoare la ascunderea unor comori la mănăstirile Tânganu și Glavaciog, în care au fost implicați membri ai familiei lui Petru Cercel. Despre evoluția Schitului Sfântul Onufrie, un fost metoc al Mănăstirii Putna, a adus informații documentare domnul Gheorghe Lazăr, folosind izvoare din secolele XVII−XVIII păstrate în colecțiile Bibliotecii Academiei Române și Mănăstirii Putna. Cercetătorii Ovidiu Olar și Ovidiu Cristea au analizat în comunicarea lor folosirea limbii grecești în Moldova, în secolele XV−XVI, cu un interes special asupra manuscriselor muzicale în limba greacă aflate la Mănăstirea Putna. Arhid. Avraam Bugu de la Mănăstirea Putna a prezentat o comunicare de muzicologie despre cântarea bisericească din Moldova în secolul al XVII-lea. Dintre istoricii obștei Mănăstirii Putna, monahul Alexie Cojocaru a prezentat un fragment de istorie putneană surprins în documentele mănăstirii, referitor la construcțiile din incinta lăcașului de cult, din anii 1822−1828. Iar arhim. Dosoftei Dijmărescu a prezentat un raport al lui lui Sever Zotta despre monumentele istorice din Bucovina afectate de Primul Război Mondial.
La final colocviului, părintele stareț arhim. Melchisedec Velnic a mulțumit pentru colaborarea dintre Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” și Centrul „Ștefan cel Mare”, invitându-i pe toți participanții să exprime impresii, gânduri și propuneri pentru cercetări viitoare.
Această ediție a fost consacrată istoricului Ștefan Andreescu († 29 noiembrie 2024), fost cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pentru care a fost ținută și o slujbă de pomenire. Specialist în istoria Evului Mediu, acesta a scris numeroase articole dedicate voievodului Ștefan cel Mare, iar de-a lungul carierei sale științifice a fost alături de Mănăstirea Putna și de Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare”, încă de la înființarea acestuia, în 2005, participând la toate edițiile colocviului. În cuvântul de întâmpinare, arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a subliniat importanța cercetărilor întreprinse de Ștefan Andreescu pentru cunoașterea istoriei lăcașului de cult și a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Au urmat evocările istoricilor Andrei Pippidi și Ștefan S. Gorovei, prieteni și colegi ai acestuia, cu care a colaborat în multe proiecte de cercetare.
Prima sesiune a simpozionului, strâns legată de preocupările cercetătorului Ștefan Andreescu, a fost moderată de domnul Ovidiu Cristea. Ea s-a deschis cu comunicarea domnului Ștefan S. Gorovei despre un subiect sensibil în istoriografia românească, referitor la minorități și (in)toleranță, aducând în atenție câteva mărturii documentare despre atitudinea față de „minorități” (armeni, evrei) în Moldova lui Ștefan cel Mare, îndemnând la prudență în interpretarea izvoarelor. În continuare, doamna Maria Magdalena Székely a propus o nouă interpretare a unui document care a provocat foarte multe controverse, scrisoarea lui Uzun Hasan către Ștefan cel Mare, pe care o consideră fictivă, o piesă de propagandă. Andrei Mirea, în lucrarea sa, a valorificat izvoare inedite din arhiva din Genova despre criza cerealieră din zona Mării Negre, de la jumătatea secolului al XV-lea, și a încercat să identifice cauzele climatice și pe cele politice ale acesteia, precum și măsurile autorităților locale pentru atenuarea efectelor penuriei. Ultima comunicare, a doamnei Dana Caciur-Andreescu, s-a referit la viața și activitatea politică a negustorului venețian Polo Minio, la legăturile sale cu Moldova, în cercetarea sa fiind folosite nu numai documente publicate, dar și inedite, citite în arhivele marciene.
În cea de-a doua parte a simpozionului, moderată de domnul Ștefan S. Gorovei, istoricul Nagy Pienaru a realizat o „investigație” a unor evenimente din anul 1593, referitoare la ascunderea unor comori la mănăstirile Tânganu și Glavaciog, în care au fost implicați membri ai familiei lui Petru Cercel. Despre evoluția Schitului Sfântul Onufrie, un fost metoc al Mănăstirii Putna, a adus informații documentare domnul Gheorghe Lazăr, folosind izvoare din secolele XVII−XVIII păstrate în colecțiile Bibliotecii Academiei Române și Mănăstirii Putna. Cercetătorii Ovidiu Olar și Ovidiu Cristea au analizat în comunicarea lor folosirea limbii grecești în Moldova, în secolele XV−XVI, cu un interes special asupra manuscriselor muzicale în limba greacă aflate la Mănăstirea Putna. Arhid. Avraam Bugu de la Mănăstirea Putna a prezentat o comunicare de muzicologie despre cântarea bisericească din Moldova în secolul al XVII-lea. Dintre istoricii obștei Mănăstirii Putna, monahul Alexie Cojocaru a prezentat un fragment de istorie putneană surprins în documentele mănăstirii, referitor la construcțiile din incinta lăcașului de cult, din anii 1822−1828. Iar arhim. Dosoftei Dijmărescu a prezentat un raport al lui lui Sever Zotta despre monumentele istorice din Bucovina afectate de Primul Război Mondial.
La final colocviului, părintele stareț arhim. Melchisedec Velnic a mulțumit pentru colaborarea dintre Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” și Centrul „Ștefan cel Mare”, invitându-i pe toți participanții să exprime impresii, gânduri și propuneri pentru cercetări viitoare.
Video
Trinitas TV
