Colocviile Putnei
ediția a XI-a
31 august – 2 septembrie 2011,
Mănăstirea Putna
3 septembrie 2011, Mănăstirea
Sucevița
Miercuri, 31 august 2011
Te Deum oficiat de Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților
Corul mănăstirii interpretează un chinonic compus de Eustatie Protopsaltul
Deschiderea lucrărilor
Prezentarea de publicații recente
Paraschiva-Victoria Batariuc,
Case domnești în cuprinsul unor mănăstiri din Moldova
Adrian Andrei Rusu,
Voievodul
„în cetatea sa de scaun”. Despre locul din care izvora istoria medievală a
Moldovei: cetatea Sucevei
Alexandru Pînzar,
Câteva observații privitoare la „locul” bisericii Sf. Dumitru din Suceava și „ograda domnească” în a doua jumătate a secolului XVIII
Joi, 1 septembrie 2011
Ovidiu Cristea, Nagy Pienaru,
Anul 1473 – Moldova, Țara Românească și bătălia de la Bașkent
Șerban Papacostea,
Ștefan
cel Mare și turcii: războiul pierdut din 1473–1486 în două documente noi
Ștefan Andreescu,
Ștefan
cel Mare la Cetatea Albă în iarna 1484–1485
Nagy Pienaru, Ovidiu Cristea,
Campania
lui Baiazid II în Moldova în cronica lui Ibn Kemal
Liviu Pilat,
Ștefan
cel Mare între cruciadă și „apărarea Creștinătății ortodoxe” (1499–1501)
Benoît Joudiou,
Cruciada – responsabilitate ecumenică în războaiele împotriva Imperiului Otoman în a doua jumătate a secolului XV
*
Raluca Iosipescu,
Ștefan
cel Mare și porturile dunăreano-pontice românești
Tudor-Radu Tiron,
Steagurile
heraldice ale lui Ștefan cel Mare. Certitudini și ipoteze în lumina informațiilor
mai vechi sau mai noi
Sorin Iftimi,
Despre
chipurile lui Ștefan cel Mare, cu prilejul identificării unui portret
necunoscut (1803)
Ierom. Dosoftei Dijmărescu,
Cele
trei slujiri ale conducerii în tradiția ortodoxă
Ștefan S. Gorovei,
Egumenii
Putnei (secolele XV–XVII). Capcane false, controverse inutile
Monah Alexie Cojocaru,
Pomelnicele Putnei
Vineri, 2 septembrie 2011
Alexandru Pascal,
Din
istoria scrierii de carte în Mănăstirea Putna în secolele XV–XVI
Ștefan S. Gorovei,
Din
nou despre Ghervasie de la Putna
Monah Timotei Tiron,
Mănăstirea
Putna în timpul egumeniei arhimandritului Arcadie Ciupercovici
Monah Iustin Taban,
Doisprezece
ani de viață putneană sub egumenul Grigore Volcinschi (1919–1931)
Monah Alexie Cojocaru,
File
de istorie a Mănăstirii Putna în arhiva Mănăstirii Dragomirna
Liviu Papuc,
Alte pelerinaje putnene în perioada interbelică
*
Sergiu Iosipescu,
Despre
demitizarea istoriei militare a Moldovei sub Ștefan cel Mare
Bogdan-Petru Maleon,
Moldova
lui Ștefan cel Mare în scrierile lui Iulius Ruggieri
Andrei Pippidi,
O
descriere uitată a Mangopului
Elena Firea,
De
la text la imagine: reprezentări ale Sf. Ioan cel Nou în Moldova secolelor
XV–XVI
Maria Magdalena Székely,
Născută
spre a fi doamnă: Maria, ultima soție a lui Ștefan cel Mare
Radu Păun,
Muntele Athos și tradiția sârbo-bizantină în Moldova urmașilor lui Ștefan cel Mare. Câteva observații
Sâmbătă, 3 septembrie 2011
Ivan Biliarsky,
Une
copie méconnue de la variante dite „paléologienne” du Synodicon de l’Orthodoxie
dans la Bibliothèque de l’Académie Roumaine
Elka Bakalova,
À
la recherche du prototype des Évangiles princiers roumains
Lucreția Picui,
Liturghierul, Sucevița, 1607 – un manuscris regăsit
Nicolae Gheorghiță,
De
la neumă la interpretare sau despre procesul compozițional în muzica bizantină
Monahia Pantelimona Soare,
Manuscrisul
muzical de la Dragomirna
Constantin Secară,
Actualitatea studierii manuscriselor muzicale circumscrise Școlii muzicale de la Putna. Perspective paleografice și teologice
PUBLICAȚII
lansate
După o lipsă de 22 de ani, Preasfințitul Victorin Ursache al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române în America și-a exprimat dorința, într-o scrisoare adresată la 3 septembrie 1968 Patriarhului Justinian, de a-și petrece concediul de odihnă în țară. Vestea a fost primită cu bucurie, iar emoția revederii țării natale și a Bisericii Mamă, a întâlnirilor cu ierarhii țării, cu familia și cu credincioșii români a dat acestei călătorii o semnificație specială, cu valoare de simbol.
Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (I) Personalități
Viața schimnică și-a continuat existența până spre sfârșitul veacului al XVIII-lea, când începe să dispară din cauza împrejurărilor de ordin politic și social din Țările Române. În Bucovina, traiul sihaștrilor devine tot mai greu începând cu anul 1775, după ocuparea acestei părți a Moldovei de către armatele Austriei. Cei din urmă sihaștri din Bucovina au fost cei de la „Sihăstria Putnei”. În anul 1784, când a adormit în Domnul starețul Natan al Sihăstriei Putnei, a murit și ultimul stareț de sihaștri din Bucovina, sihăstria fiind desființată.
Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (II) Așezăminte monahale
Printre cărturarii de la Putna din secolul al XVI-lea, se remarcă și figura lui Lucaci, „ritor și scolastic”, un reprezentant de seamă al culturii românești vechi, cu studii făcute în Polonia. La cererea episcopului Eustație al Romanului, ritorul Lucaci întocmește o „Pravilă”. Inițiativa acestuia de a îmbogăți textul slav cu numeroase completări, precum și limba curgătoare în care este scrisă „Pravila” sa, îl situează printre fruntașii culturii românești din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
Textele reunite în acest număr al „Analelor Putnei” au fost, inițial, comunicări prezentate la colocviul desfășurat între 9 și 12 septembrie 2009 la Mănăstirea Putna (Colocviile Putnei VIII).
Numărul reunește un mănunchi de contribuții despre epoca Sfântului Ștefan cel Mare și despre rosturile istorice ale Mănăstirii Putna.