Colocviile Putnei
ediția a XXI-a
11–15 iulie 2018, Mănăstirea Putna
Miercuri, 11 iulie 2018
Te Deum oficiat de Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților
Deschiderea lucrărilor
Ștefan Andreescu,
Ideea imperială în țările române. Alte puncte de vedere
Voica Maria Pușcașu,
Între Prut și Nistru în secolul al XV-lea. Gânduri de arheolog
Monah Iustin Taban,
Patrimoniul și statutul monahilor în Moldova medievală. O temă cu implicații multiple
Joi, 12 iulie 2018
Adrian Andrei Rusu,
Armele lui Ștefan cel Mare
Liviu Cîmpeanu,
Campania lui Ștefan Báthory, căpitanul lui Matia Corvinul, în Moldova și Țara Românească, în vara-toamna anului 1476
Liviu Pilat,
Ștefan cel Mare, Mesih pașa și preliminariile războiului moldo-polon
Maria Magdalena Székely, Ștefan S. Gorovei,
Oglinda puterii. Domnia lui Ștefan cel Mare și Cronica moldo-germană
Ovidiu Cristea,
Tributul Moldovei la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare: mărturia lui Marino Sanudo cel Tânăr
Mihai Anatolii Ciobanu,
Marele cneaz Ivan Ivanovici zis cel Tânăr: ginerele lui Ștefan vodă
*
Lidia Cotovanu,
Un epitrahil de la Ștefan cel Mare regăsit în colecțiile Muzeului Bizantin și Creștin din Atena
Vlad Bedros,
Iconografii cu caracter trinitar în pictura murală din Moldova (sec. XV–XVI)
Olimpia Mitric,
Lumea tipăriturilor slave în biblioteci ecleziastice sucevene. Valoarea documentară a însemnărilor autografe
Ovidiu Cristea,
Pentru o ediție critică a scrisorii lui Ștefan cel Mare către principii creștini: observații pe marginea listei căpeteniilor otomane
Sergiu Iosipescu, Raluca Iosipescu,
O nouă istorie cantacuzinească a românilor și consemnările sale despre domnia lui Ștefan cel Mare
Vineri, 13 iulie 2018
Excursie de studii
Sâmbătă, 14 iulie 2018
Alexandru Pascal,
Două manuscrise cu însemnări de donație din secolul al XVII-lea pentru Mănăstirea Putna din colecțiile Bibliotecii de Stat a Rusiei din Moscova
Ierodiacon Avraam Bugu,
Monahul Pafnutie, protopsalt și caligraf al Mănăstirii Putna
Monah Alexie Cojocaru,
Școala de broderie de la Mănăstirea Putna (sec. XV–XVI). Caracteristici și comparații
Ioan-Augustin Guriță,
Un arhiereu putnean uitat: episcopul Antonie al Romanului
Olivia Senciuc,
Condica pentru hrana și banii călugărilor Mănăstirii Putna din anii 1881–1890
*
Raluca Iosipescu, Sergiu Iosipescu,
Descoperirea cartografică europeană a Sfintei Mănăstiri Putna
Mihai-Bogdan Atanasiu,
O operă „uitată”: Documentele mănăstirilor din Bucovina de Teodor Balan
Marius Diaconescu,
Invocarea lui Ștefan cel Mare și a Mănăstirii Putna în discursul unionist din 1917–1918
Mircea-Cristian Ghenghea,
Stindardul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Zografu. Ecouri franceze și semnificații românești în contextul anilor 1917–1918
PUBLICAȚII
lansate
Iar începând în secolul XVII limba slavonă să fie înlocuită în Moldova, atât în oficiile statului, cât și în biserică, cu cea română vorbită de popor, se înțelege de la sine că călugării din Putna căutau acum să fie cei dintâi la traducerea întregului arsenal liturgic aflător în limba slavonă. Ei erau prin urmare și acuma activi pe terenul literar și pe cel cultural.
Alcătuit de către ieromonahul putnean Natanail Dreteanul, este cel mai vechi pomelnic al Mănăstirii Putna, păstrat până în prezent. A fost scris, conform foii de titlu, „cu osârdia” și din porunca mitropolitului Iacov Putneanul, în anul 1756, la începutul unei perioade de reconstrucție a mănăstirii, ce a avut ca inițiator și sprijinitor chiar pe acest mitropolit. Înnoirea mănăstirii a adus cu sine și înnoirea pomelnicului, care a fost rescris pe un alt suport.
În zona de sud a gropniței, în partea dreaptă, într-un arcosoliu, se află mormântul lui Ștefan cel Mare, un sarcofag confecționat din marmură de Carrara. Arcosoliul original a fost demontat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în anul 1871, în locul său a fost amenajată o vitrină din lemn și sticlă, împodobită cu broderii din fir de aur. (…) Ca urmare a unei vizite făcute la Putna în anul 1933 de regele Carol al II-lea a fost luată hotărârea refacerii baldachinului, după planurile arhitectului Horia Teodoru, folosind fragmentele originale și înlocuindu-se cele pierdute.
Paraschiva Victoria Batariuc (†)
Cea mai mare parte a proprietăților Putnei provine de la ctitorul princiar al mănăstirii, Ștefan cel Mare. Potrivit daniei sale, din averea bunurilor ctitoricești trebuiau să fie întreținute clădirile mănăstirii iar personalul mănăstirii să aibă un venit cum se cuvine. După poruncile ctitorului, călugării (monahii) trebuiau să se roage după ritualurile prescrise pentru salvarea duhului său și a urmașilor săi, să oficieze sfânta liturghie pentru ei, iar sărbătorile Sfintei Fecioare să le prăznuiască cu solemnitate deosebită; în cele din urmă, oaspeții mănăstirii trebuiau să fie primiți cum se cuvine iar sărăcimea să găsească adăpost și sprijin.K. A. Romstorfer
Vechea mănăstire greco‑ortodoxă Putna. Istoria Mănăstirii Putna
Numărul conține comunicările de la ediția a XVIII-a a Colocviilor Putnei – „Putna 550”, desfășurată la Mănăstirea Putna în perioada 20–23 iulie 2016.
În acest număr al revistei sunt publicate o parte din textele prezentate la Colocviile Putnei XIX, desfășurate în ziua de 16 februarie 2017 la Iași.