Editura Mitropolit Iacov Putneanul
Maria Asanina Paleologhina. O prințesă bizantină pe tronul Moldovei
În urma unei intense munci de cercetare, incluzând și vizitarea cetății Mangop din Crimeea, autorii au făcut un pas important spre cunoașterea persoanei doamnei Maria.
Autori:
Maria Magdalena Székely, Ștefan S. Gorovei
Anul apariției: 2006
Numărul de pagini: 290 + planșe
EXTRASE
din carte
Cununia – declarație de război în numele Crucii
Cununia s-a săvârșit la 14 septembrie 1472, dată care spune suficient despre însemnătatea atribuită de Ștefan cel Mare însoțirii sale cu Maria Asanina Paleologhina: în acea zi, toată Creștinătatea prăznuiește Înălțarea Sfintei Cruci. Pusă sub ocrotirea supremului simbol al creștinismului, încheierea căsătoriei în ziua Înălțării Sfintei Cruci era, fără nici o îndoială, un subtil, dar elocvent mesaj politic. Pentru ca nunta domnească să poată avea loc într-o zi de post, cum este aceea a marii sărbători de la 14 septembrie, a fost necesară, desigur, o înaltă binecuvântare.
Obârșia Doamnei Maria
La Mangop sau Theodoro rezidau principi care pentru genovezi erau, îndeobște, doardomni ai locului; ei, însă, țineau să afirme, în felurite împrejurări, că autoritatea lor se întindea asupra Goției, asupra întregii Chazarii – Imperium Chazariae – și că în stăpânirea lor se afla și țărmul mării, Parathalassia, care îi făcea stăpâni ai pământului și ai mării, adică deținători ai puterii imperiale. Aceasta este țara și aceasta este dinastia din care Ștefan cel Mare și-a ales a doua soție.
Ruinele unei împărății apuse
Astăzi, ancadramentul ușii de intrare în turnul citadelei de la Mangop este singurul element de decor, păstrat aproape întreg, care amintește nu numai de frumusețea de altădată a edificiilor, ci și de relațiile principatului de Theodoro cu Moldova lui Ștefan cel Mare, relații care implicau, între altele, mișcarea unor oameni dintr-o parte în cealaltă, schimbul de mărfuri și reciproce influențe culturale și artistice.