Editura Mitropolit Iacov Putneanul
Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (III) Cultură, artă, documente
Ultimul volum al ghidului bibliografic dedicat istoriei monahismului ortodox reflectat în revistele bisericești din România acoperă o arie tematică extrem de interesantă: cultura și arta în viața monahală. Articolele selectate prezintă elemente de arhitectură și pictură, icoane, gravuri, sculpturi, broderii, articole de orfevrărie, clopote, pomelnice și alte însemnări, manuscrise și tipărituri, traduceri, centre tipografice, școlile monahale, relațiile cu Sfântul Munte Athos etc.
Autori:
Ierom. Marcu Petcu, Nicolae Lihănceanu, pr. Adrian Pintilie, Ramona Anca-Crețu
Anul apariției: 2011
Numărul de pagini: 616
EXTRASE
din carte
Școala muzicală de la Putna
Din cercetările muzicologilor George Breazul și Gheorghe Ciobanul rezultă că arta interpretativă a cunoscut o înflorire la noi în secolul al XVI-lea, școala de la Mănăstirea Putna bucurându-se de un prestigiu unanim în Europa răsăriteană. Domnitorii Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu sau Petru Șchiopul au sprijinit cântarea bizantină, care a strălucit la Putna, Dragomirna, Neamț și Iași, stârnind admirația străinilor.
Pravila ritorului Lucaci
Printre cărturarii de la Putna din secolul al XVI-lea, se remarcă și figura lui Lucaci, „ritor și scolastic”, un reprezentant de seamă al culturii românești vechi, cu studii făcute în Polonia. La cererea episcopului Eustație al Romanului, ritorul Lucaci întocmește o „Pravilă”. Inițiativa acestuia de a îmbogăți textul slav cu numeroase completări, precum și limba curgătoare în care este scrisă „Pravila” sa, îl situează printre fruntașii culturii românești din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
Îngrijirea bolnavilor
Cele dintâi așezăminte spitalicești din Mitropolia Moldovei au fost bolnițele mănăstirești. Administrația și îngrijirea acestor bolnițe era în sarcina mănăstirilor în care se aflau, iar egumenul era îngrijitorul. El numea pe medic și tot cu binecuvântarea lui se numeau părinții și frații pentru îngrijirea bolnavilor. Autorul ne enumeră câteva mănăstiri care aveau bolnițe: Neamț, Slatina, Râșca, Precista Mare (din Roman), Barnovski, Profetul Samuil (din Focșani), Agapia, Adam (jud. Tutova).