Dreptarul vieții lui Ștefan cel Mare

Ștefan vodă și-a croit, în istoria universală, ca și în inima neamului său, un loc așa de mare încât patru veacuri au putut trece fără a-l micșora. Prin faptele sale războinice, prin înalta sa înțelepciune politică și prin o adevărată evlavie, acest falnic voievod, mare printre cei mai mari, ne înfățișează o viață cârmuită și însuflețită de două credințe adânci, nedespărțite, izvoare de putere și de izbândă: credința în Dumnezeu și credința în popor.

Regele Carol I

Pururea pomenirea slăvitului domn

Viteaz căpitan, iscusit politic, dibaci cârmuitor, drept judecător, bun și milostiv creștin: iată cine a fost Ștefan cel Mare. Pe o temelie alcătuită de iubirea de neam, se ridică mândru spre cer un monument nepieritor de isprăvi strălucite, monument pe care negura vremilor ce au trecut peste dânsul n-a putut nici să-i întunece strălucirea, nici sa-i micșoreze trăinicia.

Victor Rațiu

Părinte al tuturor

Pentru faptele lui, poporul ce nu s-a înstrăinat niciodată de pământul său – pământ stropit cu sudoarea feței și cu sângele vinelor sale – i-a păstrat o pioasă pomenire. În amintirea poporului, Ștefan cel Mare trăiește îmbrăcat în haina legendară a viteazului care se luptă cu puterile omenești și ale naturii, și-n haina legendară a sfântului, care prin curățenia sufletului său și prin puterea credinței sale a făcut să se pogoare peste ai săi binecuvântarea dumnezeiască.

I. Bogdan