Gesta Dei per Stephanum voievodam

Gândul de a vorbi despre faptele lui Ștefan cel Mare ca fiind împlinirea unei misiuni încredințate de Sus sălășluiește de mai multă vreme în cugetul meu. I-l datorez lui N. Iorga, a cărui carte despre sfântul nostru strămoș, scrisă în 1904, pentru precedenta prăznuire seculară, a luminat începuturile muncii mele pe tărâmul cercetărilor istorice, fiind retipărită în 1966, când s-au împlinit cinci veacuri de la punerea pietrei fundamentale a Mănăstirii Putna.

Mănăstirea Putna – loc de memorie

Felul în care Ștefan și-a împodobit ctitoria („tot cu aur poleită, zugrăvala mai mult aur decât zugrăvală”), chipul în care și-a pregătit mormântul, grija cu care a adunat, între zidurile acestei biserici, atâtea manifeste de putere dovedesc faptul că Putna nu a fost doar un „simbol al gândirii religioase a lui Ștefan cel Mare”, ci și al ideologiei sale politice. Așezând lespezi funerare pe mormintele înaintașilor săi la Rădăuți, la Bistrița sau la Probota, poruncind să se alcătuiască letopisețul Țării Moldovei, construind biserici pe locul unor crâncene confruntări militare și povestind, în pisaniile lor, desfășurarea luptelor, Ștefan s-a dovedit un veritabil creator de memorie istorică.

Maria Magdalena Székely

Însemnele imperial ale doamnei Maria Asanina Paleologhina

În ceea ce privește acoperământul doamnei Maria, este de reținut că el conține monograma Asanilor (reprezentată o dată), pasărea bicefală, motivul grilajului și motivul celor doi C (reprezentate de câte două ori fiecare), monograma Paleologilor (reprezentată de trei ori) și zvastica (reprezentată de patru ori). În acest fel, el este singura piesă până azi cunoscută care adună la un loc toate însemnele de putere ale ultimilor împărați bizantini.

Ștefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely