Vechimea viețuirii la Putna

Fără să putem intra în detalii, este cazul să precizăm că viețuirea medievală la Putna nu a început în secolul al XV-lea. Cercetări întreprinse în afara incintei, pe latura de sud a acesteia, au scos la lumină câteva fragmente ceramice de factură relativ grosieră, a căror încadrare cronologică în secolul al XIV-lea (eventual chiar la finele celui precedent) este perfect posibilă, pe baza analogiilor cu descoperiri similare, făcute în alte locuri din Moldova de nord.

Mircea D. Matei, Alexandru Rădulescu, Radu Ciuceanu

Turnul tezaur

În privința pisaniei lui Ștefan cel Mare, încastrată în zidărie din stânga intrării la scara în spirală, un fapt este cert, că ea există pe acest loc o dată cu ridicarea zidăriei părții superioare a turnului. O primă întrebare ar fi de ce pisania este plasată așa de sus. În lumina presupunerilor formulate cu privire la transformările constatate, prezența pisaniei în acest loc pare să confirme faptul că partea superioară a turnului este opera sigură a domnitorului Ștefan cel Mare, care fie concepuse el însuși clădirea care cuprindea în complexul ei baza turnului, fie găsește aici o locuință-palat fortificat, pe care o transformă în momentul când concepe o mare incintă mănăstirească cu turnuri de apărare independente.

Ioana Grigorescu

Ceramica monumentală

Ceramica monumentală descoperită pe latura de sud a complexului monahal de la Putna acoperă o perioadă de timp care se întinde pe trei secole, din doua jumătate a secolului XV și până în deceniul șapte al secolului XVII. Diversificată tipologic, ceramica monumentală, cu excepția celor câteva fragmente de discuri și butoni ornamentali de bună calitate, nu depășește din punct de vedere al execuției tehnice și a realizării artistice produsul artizanal.

Paraschiva Victoria Batariuc