Serbarea din anul 1871

Vestea Serbării s-a răspândit în toate provinciile românești, consecința fiind aceea că marile orașe (mai ales din Moldova), începând cu Iașiul, au organizat ele însele ample serbări comemorative locale închinate lui Ștefan cel Mare, în solidaritate cu Serbarea de la Putna din 15 august. Toate aceste activități culturale au avut darul de a stimula conștiința unității naționale, Serbarea de la Putna fiind numită „scânteia care a aprins torțele la Marea Unire de la 1 decembrie 1918”.

Serbarea din anul 1904

Evenimentul a avut loc în data de 2 iulie și a fost prilejuit de împlinirea a patru veacuri de la trecerea la cele veșnice a lui Ștefan cel Mare. La acea vreme, Bucovina încă era captivă în Imperiul Austro-Ungar, iar la Putna era egumen Teofil Patraș. (...) În timpul Serbării de la Putna au fost depuse coroane pe mormântul lui Ștefan cel Mare din partea mai multor societăți culturale și nu numai. Una dintre aceste coroane, din bronz, era cea a regelui României, Carol I.

Serbarea din anul 2004

În perioada 29 iunie–2 iulie 2004, sute de tineri, în marea lor majoritate studenți din Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR), au organizat un pelerinaj, pe jos, vreme de trei zile, de la Suceava până la Putna, repetând astfel, simbolic, ceremonia aducerii trupului neînsuflețit al lui Ștefan vodă de la Cetatea Sucevei la Putna, în anul 1504. În dimineața zilei de 2 iulie 2004, studenții au intrat în incinta mănăstirii împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.