Editura Mitropolit Iacov Putneanul

Vechea mănăstire greco‑ortodoxă Putna. Istoria Mănăstirii Putna


„Vechea mănăstire greco‑ortodoxă Putna. Istoria Mănăstirii Putna” de Karl Adolf Romstorfer; Franz Adolf Wickenhauser

Volumul de față reunește între copertele sale două lucrări importante pentru istoria Mănăstirii Putna.
 
Prima, Das alte griechisch‑orthodoxe Kloster Putna, a văzut lumina tiparului în anul 1904, la Cernăuți, și a fost scrisă de către arhitectul austriac Karl Adolf Romstorfer.

Cea de a doua lucrare, Geschichte der Kloster Voroneț und Putna, aparține lui Franz Adolf Wickenhauser și a fost tipărită la Cernăuți în anul 1886.

 

Cartea conține atât traducerea în limba română, cât și transliterarea în alfabet latin a textului original, care a fost tipărit cu alfabet gotic.


Autori:
Karl Adolf Romstorfer; Franz Adolf Wickenhauser

Anul apariției: 2018
Număr de pagini: 272


EXTRASE

din carte

Vechea mănăstire greco‑ortodoxă Putna

Cea mai mare parte a proprietăților Putnei provine de la ctitorul princiar al mănăstirii, Ștefan cel Mare. Potrivit daniei sale, din averea bunurilor ctitoricești trebuiau să fie întreținute clădirile mănăstirii iar personalul mănăstirii să aibă un venit cum se cuvine. După poruncile ctitorului, călugării (monahii) trebuiau să se roage după ritualurile prescrise pentru salvarea duhului său și a urmașilor săi, să oficieze sfânta liturghie pentru ei, iar sărbătorile Sfintei Fecioare să le prăznuiască cu solemnitate deosebită; în cele din urmă, oaspeții mănăstirii trebuiau să fie primiți cum se cuvine iar sărăcimea să găsească adăpost și sprijin.
K. A. Romstorfer

Legendele Putnei

Legendară, la fel ca timpurile dinaintea construirii mănăstirii, este și înălțarea bisericii mănăstirești. Locul fusese deja stabilit, însă unde aveau să fie poarta, altarul și turnul‑clopotniță urma să fie stabilit prin puterea și îndemânarea cu trasul cu arcul. Pentru aceasta, Ștefan și‑a luat tolba și arcul și a purces cu trei boieri pe culmea celui mai apropiat deal. Întâi a întins Ștefan arcul, a slobozit o săgeată în jos, în vale, iar acolo unde aceasta a căzut, destul de departe, a fost locul de altar și mesei darurilor. După aceea, a tras o săgeată vătaful pajilor, iar acolo unde aceasta a căzut, a fost locul pentru ușa bisericii.

Franz Adolf Wickenhauser

Ștefan cel Bătrân

Ștefan cel Bătrân, numit mai târziu și „cel Bun” și „cel Mare”, învinsese pe unchiul său, voievodul Petru Aron, cu sprijinul valahului Vlad V, crudul Țepeș, împreună cu moldoveni și valahi, la Doljești, 12 aprilie 1457/6965, și, după aceea, la Orbic, după care s‑a așezat pe scaunul voievodal, la Suceava.
Petru Aron a fugit la Regele Cazimir al IV‑lea, în Polonia. Însă, întrucât era de știut că de acolo, pentru a ajunge din nou voievod, avea să stârnească neliniști în țară, Ștefan a stăruit să încheie pace cu polonii (1459), pentru ca acestuia să nu‑i fie îngăduită șederea în preajma hotarului moldovenesc.

Franz Adolf Wickenhauser

Centrul Ștefan cel Mare

VOLUME PUBLICATE

Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Portret în legendă”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Portret în istorie”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Portret în cronică”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Bibliografie”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica. O lecție de istorie”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Atlet al credinței creștine”
Coperta cărții „Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ștefan cel Mare”
Coperta cărții „Maria Asanina Paleologhina. O prințesă bizantină pe tronul Moldovei”
Coperta cărții „Pomenirea lui Ștefan cel Mare (I)”
Coperta cărții „Pomenirea lui Ștefan cel Mare (II)”
Coperta cărții „Pomenirea lui Ștefan cel Mare (III)”
Coperta cărții „Cuvinte despre Ștefan cel Mare (I)”
Coperta cărții „Cuvinte despre Ștefan cel Mare (II)”
Coperta cărții „Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna (I)”
Coperta cărții „Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna (II)”
Coperta cărții „Sfânta Mănăstire Putna (album, format mare)”
Coperta cărții „Pro Bucovina. Repere istorice și naționale”
Coperta cărții „Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (I) Personalități”
Coperta cărții „Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (II) Așezăminte monahale”
Coperta cărții „Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (III) Cultură, artă, documente”
Coperta cărții „Mănăstirea Dobrovățului. Monografie arheologică și istorică”
Coperta cărții „Dragomirna și ctitorii ei”
Coperta cărții „Dragomirna. Istorie, tezaur, ctitori (I)”
Coperta cărții „Dragomirna. Istorie, tezaur, ctitori (II)”
Coperta cărții „Dragomirna. Ctitori și restauratori (I)”
Coperta cărții „Dragomirna. Ctitori și restauratori (II)”
Coperta cărții „Tezaurul Mănăstirii Putna. Broderii și țesături”
Coperta cărții „De veghe în casa Măriei Sale. File de pateric de la Mănăstirea Putna”
Coperta cărții „Mănăstirea Dragomirna. Amintirile unui loc de memorie”
Coperta cărții „Prinosul românesc adus Sfântului Munte și valoarea lui simbolică”
Coperta cărții „Pomelnicele Mănăstirii Putna și ale schiturilor ei”
Coperta cărții „Sfânta Mănăstire Putna (album, format mic)”
Coperta cărții „Mânăstirea și comuna Putna”
Coperta cărții „Lapidariul Mănăstirii Putna”
Coperta cărții „Vechea mănăstire greco‑ortodoxă Putna. Istoria Mănăstirii Putna”
Coperta cărții „Serbările de la Putna. Continuitatea unui ideal”
Coperta cărții „Serbarea de la Putna, 1871. Publicistică, documente, amintiri”
Coperta cărții „Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni. Putna, 1871 (album)”
Coperta cărții „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal (album)”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare în icoană și altar”
Coperta cărții „Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna. Studii și articole (I)”
Coperta cărții „Tezaurul Mănăstirii Putna. 1871, Eminescu și Serbările Putnei”