Călugări putneni episcopi în Moldova

Dimpreună cu Ioasaf veniră la Putna și cei mai dibaci cunoscători ai limbii slavone oficiale din acel timp. Stabilindu-se aicea, ei au început a scrie condici și anale, au înființat o școală mânăstirească, care apoi deveni latinească și de un mare renume.

 

Stând lucrurile astfel, nici nu poate fi de mirare, că 18 bărbați ieșiți din această mânăstire, unii au cârmuit mitropolia țerii, iar alții episcopiile de Roman și Rădăuți.

Introducerea limbii române în administrație și cult

Iar începând în secolul XVII limba slavonă să fie înlocuită în Moldova, atât în oficiile statului, cât și în biserică, cu cea română vorbită de popor, se înțelege de la sine că călugării din Putna căutau acum să fie cei dintâi la traducerea întregului arsenal liturgic aflător în limba slavonă. Ei erau prin urmare și acuma activi pe terenul literar și pe cel cultural.

Mitropolitul Iacov Putneanul, înnoitor al Mănăstirii Putna

Văzând Iacov această ruină, își puse în gând să salveze acest locaș sfânt, menit pentru ruga lui Dumnezeu și adăpostire sub recile sale lespezi a osemintelor acelui vestit Domn, căruia poporul îi zicea Ștefan Vodă cel Bun, Sfânt și Mare. Cu ajutorul milosteniilor cerșite, (…) la care sume el a adaus averea lui proprie, acest blând și învățat arhiereu se făcu al treilea ctitor al mânăstirii Putna.