Editura Mitropolit Iacov Putneanul

Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna. Studii și articole (I)


„Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna. Studii și articole (I)”

Școala muzicală de la Putna din secolul al XVI-lea, avându-l ca figură emblematică pe Cuviosul Eustatie Protopsaltul, reprezintă un fenomen remarcabil, nu doar în istoria culturii muzicale românești, ci și în istoria întregii lumi ortodoxe. În prezent, se știe de existența a 20 de Antologhioane de tip putnean, dintre care doar 13 s-au păstrat în formă aproape completă.


Manuscrisele muzicale putnene au fost studiate încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea în lucrările unor importanți slaviști, după care, de-abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea ele au fost cercetate detaliat de către specialiștii români Grigore Panțiru, Gheorghe Ciobanu, Titus Moisescu și Marin Ionescu, cărora li s-au adăugat și cercetători străini, precum Anne Pennington și Dimitrios Conomos. Rezultatele studiilor acestor renumiți paleografi s-au concretizat în studii și articole de referință, care au propus o abordare complexă a fenomenului muzical reprezentat de Școala de la Putna. Câteva dintre studiile reprezentative pentru această perioadă sunt incluse în volumul de față. Acestora li se adaugă studiile muzicologice apărute în ultimii ani în revista „Analele Putnei”.

 


Anul apariției: 2023
Numărul de pagini: 440


EXTRASE

din carte

Manuscrisele de muzică veche bizantină din România

Manuscrisele de muzică veche bizantină din România prezintă interes nu numai pentru cultura românească, ci și pentru aceea a țărilor care au avut în practica lor liturgică ritul ortodox. Conținutul muzical al acestor codexuri își află sorgintea în Bizanț, de unde s-a răspândit, de-a lungul secolelor, la mai toate popoarele ortodoxe. În felul acesta, în mod unitar și cu un nestrămutat respect față de textul muzical și literar devenit tradițional, muzica bizantină a circulat în cele mai îndepărtate centre ale ortodoxiei. (Titus Moisescu)

Vechiul Stihirar

Pentru muzicienii bizantini, Vechiul Stihirar reprezenta un corpus de cântări cu valoare arhetipală, adevărat prototip compozițional, care, conservat și nealterat în substanța sa intimă din vechime, a străbătut veacurile. Din timp în timp, psalții l-au înfrumusețat cu ajutorul metodelor theseis-urilor, al doilea compozitor urmând întotdeauna pe predecesorul său, iar succesorul urmându-i, fiecare, în parte, păzind cu strictețe tehnica acestei arte în cea mai bună tradiție cu putință. (Nicolae Gheorghiță)

Evstatie Protopsaltul – cel mai prolific compozitor medieval român

Evstatie Protopsaltul (născut în Cristești în a doua jumătate a sec. al XV‑lea – † în jurul anului 1546 la Putna) este, fără îndoială, cel mai prolific compozitor medieval român, un adevărat Cucuzel al Moldovei. În baza Antologhioanelor de la Putna, creația sa muzicală numără 98 de cântări în limba greacă și 87 în limba slavonă. (Maria Alexandru)

Centrul Ștefan cel Mare

VOLUME PUBLICATE

Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Portret în legendă”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Portret în istorie”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Portret în cronică”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Bibliografie”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica. O lecție de istorie”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare și Sfânt. Atlet al credinței creștine”
Coperta cărții „Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ștefan cel Mare”
Coperta cărții „Maria Asanina Paleologhina. O prințesă bizantină pe tronul Moldovei”
Coperta cărții „Pomenirea lui Ștefan cel Mare (I)”
Coperta cărții „Pomenirea lui Ștefan cel Mare (II)”
Coperta cărții „Pomenirea lui Ștefan cel Mare (III)”
Coperta cărții „Cuvinte despre Ștefan cel Mare (I)”
Coperta cărții „Cuvinte despre Ștefan cel Mare (II)”
Coperta cărții „Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna (I)”
Coperta cărții „Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna (II)”
Coperta cărții „Sfânta Mănăstire Putna (album, format mare)”
Coperta cărții „Pro Bucovina. Repere istorice și naționale”
Coperta cărții „Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (I) Personalități”
Coperta cărții „Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (II) Așezăminte monahale”
Coperta cărții „Pagini din istoria monahismului ortodox în revistele teologice din România. (III) Cultură, artă, documente”
Coperta cărții „Mănăstirea Dobrovățului. Monografie arheologică și istorică”
Coperta cărții „Dragomirna și ctitorii ei”
Coperta cărții „Dragomirna. Istorie, tezaur, ctitori (I)”
Coperta cărții „Dragomirna. Istorie, tezaur, ctitori (II)”
Coperta cărții „Dragomirna. Ctitori și restauratori (I)”
Coperta cărții „Dragomirna. Ctitori și restauratori (II)”
Coperta cărții „Tezaurul Mănăstirii Putna. Broderii și țesături”
Coperta cărții „De veghe în casa Măriei Sale. File de pateric de la Mănăstirea Putna”
Coperta cărții „Mănăstirea Dragomirna. Amintirile unui loc de memorie”
Coperta cărții „Prinosul românesc adus Sfântului Munte și valoarea lui simbolică”
Coperta cărții „Pomelnicele Mănăstirii Putna și ale schiturilor ei”
Coperta cărții „Sfânta Mănăstire Putna (album, format mic)”
Coperta cărții „Mânăstirea și comuna Putna”
Coperta cărții „Lapidariul Mănăstirii Putna”
Coperta cărții „Vechea mănăstire greco‑ortodoxă Putna. Istoria Mănăstirii Putna”
Coperta cărții „Serbările de la Putna. Continuitatea unui ideal”
Coperta cărții „Serbarea de la Putna, 1871. Publicistică, documente, amintiri”
Coperta cărții „Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni. Putna, 1871 (album)”
Coperta cărții „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal (album)”
Coperta cărții „Ștefan cel Mare în icoană și altar”
Coperta cărții „Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna. Studii și articole (I)”
Coperta cărții „Tezaurul Mănăstirii Putna. 1871, Eminescu și Serbările Putnei”